Ultimele zile m-au consumat foarte tare. O combinație nereușită de mai multe întâmplări m-au adus aici. La oboseală.
De dimineață simțeam că nu pot coborî din pat. Dar am făcut-o oricum. Matei se trezise deja, o sarcină de la serviciu rămăsese de rezolvat și clientul aștepta.
Toată ziua m-am simțit ca teleghidată de o mână nevăzută. Am fost la magazin să luăm brânză gorgonzola pentru diseară, la întoarcere am mai rămas un pic afară ca să luăm aer. Am pregătit apoi prânzul, și după, am continuat iar lucrul.
Simțeam că le fac pe toate ca prin vis. Și mă gândeam cât de bine ar fi dacă aș putea pune puțin capul jos.
Apoi, am făcut-o.
Am pornit desenele, pentru 20 de minute. Înseamnă trei episoade de Blue.
Am mers în dormitor, și m-am ghemuit lângă plușuri. Nu am dormit, auzeam tot ce se petrece în jurul meu. Dar faptul că planeta mea s-a oprit pentru 20 de minute, am stat cu ochii închiși și am reușit să îmi așez mintea si gândurile, m-a ajutat enorm. Simțeam cum mă irită orice, chiar și sunetul micilor îngrămădiți în spatele nasului.
M-am odihnit vreme de 20 de minute. Și nu a crăpat nimeni, nu s-a oprit lumea în loc, iar eu simt că m-am încărcat cât să mai rezist până diseară.
Pentru că uneori, cel mai productiv lucru pe care îl putem face este să ne odihnim..
📸
Https://instagram.com/loredana_dinu_mama.de.matei
